Despre noi

Primăria Niculești - Județul Dâmbovița

   Comuna Niculeşti este situată în partea de sud – est a judeţului Dâmboviţa, pe DJ 101 B,care face legătura între DN 1 și DN 1 A. Comuna se află la o distanţă de 55 km față de municipiul Târgoviște. Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comunei Niculești se situează între următoarele coordonate geografice: 440 41ʼ 4” N – 250 56ʼ 40” E

   Suprafața comunei Niculești este de 2.886 ha cu un număr de 4.436 de locuitori.. Localitatea se compune din punct de vedere administrativ din trei sate: – Niculești, reședința comunei – Movila – Ciocănari Vecinii comunei Niculești sunt: • la nord comuna Poienarii Burchii, județul Prahova • la sud comuna Crevedia, județul Dâmbovița • la est comuna Periș, județul Ilfov • la vest comuna Butimanu, județul Dâmbovița

   Căile de acces către comună: – DJ 101 B: face legătura între DN 1 și DN 1 A prin comunele Butimanu – Niculești (satele Niculești și Movila) – Periș – DJ 101 A: face legătura între DN 1 A și DJ 101 B prin comunele Șirna (Prahova) – Niculești (sat Ciocănari) – Periș (Ilfov) – DC 159: face legătura între DN 1 A (comuna Butimanu) – DJ 101 A (sat Ciocănari) – DJ 101 B (sat Niculești)

   Distanța către municipiile și orașele din județul Dâmbovița: Târgoviște 55 km; Moreni 57 km; Găești 68 km; Pucioasa 76 km; Titu 48 km; Fieni 81 km; Răcari 269 km.

   Distanța către orașe ale țării: Buftea 17 km; București 35 km; Ploiești 35 km; Alexandria 121 km; Brașov 145 km; Craiova 234 km; Constanța 264 km; Sibiu 280 km; Piatra Neamț 342 km; Târgu – Mureș 316 km; Cluj 455 km; Timișoara 557 km.

  Distanța față de: – Aeroport Otopeni: 25 km – Autostradă: A 1 – 25 km, A 2 – 30 km, A 3 – 20 km – Drum național: DN 1 – 17 km, DN 1 A – 4 km.

Relief

Din punct de vedere geografic teritoriul comunei este situat în zona de contact a Câmpiei Române la o altitudine care variază între 50 – 80 m, iar principala formă de relief este câmpia

Studiu geotehnic

Geotehnic, teritoriul comunei Niculești poate fi împărțit în două zone mari:

– zone bune de construit fără amenajări speciale (zone depresionare și viroage care drenează apele la precipitații abundente);

– zone improprii pentru construcții (albiile cursurilor de apă și zone depresionare care devin mlăștinoase la precipitațiile abundente).

Hidrografie

   Rețeaua hidrografică este dominată de pârâul „Coadele Snagovului” care traversează comuna prin zona mediană, de la vest la est. Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. În câmpie, sunt amenajate o serie de iazuri şi heleştee de importanţă locală. În teritoriul intravilan apa freatică indicată de nivelul apei din fântâni se află la o adâncime cuprinsă între 3 m şi 14 m, iar în lunca râului Dâmboviţa apa se ridică până aproape de nivelul solului.

Clima

   Teritoriul comunei aparţine climei temperate cu un pronunţat grad de continentalism, ca de altfel întregul judeţ Dâmboviţa, cu contraste mari de la vară la iarnă, atenuată în parte de administrativ al comunei de-a lungul râului Dâmboviţa). Regimul climatic general este caracterizat de veri foarte calde (medii termice peste 22Vânturile dominante în tot cursul anului sunt cele din sectorul nord – estic, cu frecvenţe între 25 – 29 % toamna, 22 – 34 % iarna, 26 – 36 % primăvara şi 22 – 25 % vara, urmate de cele din direcţie opusă, sectorul sud – estic. Aceste caracteristici sunt influenţate pe de o parte de relieful zonei (tabular, fără proeminente semnificative), pe de altă parte, de liniile mari de relief din vecinătate.

Solul

   Învelişul de la sol este format în cea mai mare parte din solurile zonale reprezentate de cernoziomuri. Solurilor menţionate li se asociză diferite faze de eroziune, în general slabă sau modestă cum ar fi cele de la nivelul Câmpiei Române. Fertilitatea bună a cernoziomurilor şi relieful cu pante foarte reduse au determinat folosirea în agricultură pe scară foarte mare a fondului funciar şi caracterul predominant cerealier al culturilor, asociat în suprafeţele uneori mai mari şi alteori mai mici cu caracterul viticol. 0 C), cu cantităţi medii de precipitaţii nu prea importante, în mare parte sub formă de averse, şi ierni foarte reci (medii termice în ianuarie sub -20 C), marcate la intervale neregulate de viscole puternice. Temperatura medie anuală se găseşte în jurul valorii de 10,50 C, temperatura minimă absolută -320 C și temperatura maximă absolută 410 C. Precipitaţiile prezintă un caracter insular, local. Frecvenţa anilor secetoşi şi a perioadelor secetoase este mai mare comparativ cu cea a anilor ploioşi şi a perioadelor ploioase. Fenomenele de secetă se pot produce pe tot parcursul anului. Astfel în cursul unui an mediu, pot avea loc circa 7 perioade de secetă cu o durată medie de 16 zile. Aceste perioade sunt cele mai frecvente la sfârşitul verii şi începutul toamnei. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 568 mm / mp și adâncimea maximă de îngheț este de 0,80 – 0,90 m. Folosirea intensivă a resurselor de sol necesită însă şi o serie de măsuri sau lucrări de îmbunătăţire funciară: lucrări de combatere a eroziunii solului şi a celor de eliminare a excesului de umiditate rezultat în urma precipitaţiilor.

Vegetația și fauna

   Comuna Niculeşti face parte din zona silvostepei care se întinde în sudul ţării şi în toată partea vestică a Câmpiei Române, această zonă cuprinzând specii care rezistă la un climat mai uscat. Vegetaţia lemnoasă cuprinde specii de stejar brumăriu, stejar pufos, specii de ulm, iar subarboretul cuprinde specii de gherghinar, măceș şi soc. Speciile ierboase sunt dominate de graminee cu rizomi, leguminoase mezofile şi specii de păiuș. În prezent nu se mai întâlnesc suprafeţe mari cu pajişti naturale. Vegetaţia acvatică şi de luncă este constituită din specii de salcii şi răchite, plopi, apoi o suită de specii ierboase precum rogoz, la care se adaugă vegetaţia acvatică de mal, formată din stuf şi vegetaţie submersă – brădiş. Fauna zonei cuprinde elemente caracteristice Câmpiei Române, încadrate în biotipurile de pădure, de pajiște și acvatic. Fauna de pădure cuprinde mamifere precum veveriţa, iepurele, lupul, vulpea. Păsările sunt reprezentate de gaiţă, diferite specii de ciocănitoare, turturică şi specii de fazan. Fauna de câmp cuprinde specii de mamifere precum rozătoarele: popândăul, şoarecele de câmp, orbetele, iepurele de câmp. Păsările adaptate la câmp sunt: prepeliţa, dumbrăveanca, dropia. Fauna de luncă este reprezentată prin păsări de baltă, oaspeţi de vară, păsări de pasaj, specii de păsări migratoare – nagâţul. Fauna acvatică este reprezentată de fauna piscicolă. Printre speciile de peşti care populează apele sunt: caracuda, linul, roşioara, crapul.

   La sfârșitul secolului XIX, comuna purta numele de Poenari – Vulpești, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și avea în componență satele Ciocănari, Movila, Poenari – Niculescu, Poenari – Vulpești și Poenari – Polizu. Populația totală era de 1.545 de locuitori, care trăiau în 323 de case și 10 bordeie. În comună funcționau 2 biserici la Movila și Poenari – Niculescu, o școală mixtă și o moară de apă. În 1925, comuna este consemnată în Anuarul Socec în aceeași componență, în plasa Buftea – Bucoveni a aceluiași județ și cu o populație de 2.239 locuitori. În 1950, a fost transferată la raionul Răcari și apoi după 1960 la raionul Buftea din regiunea București. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a revenit la județul Ilfov, tot atunci luând numele de Niculești. În 1981, o reorganizare administrativ – teritorială a regiunii a dus la transferarea comunei în județul Dâmbovița. Din punct de vedere arheologic aşezările omeneşti preistorice au existat pe acest pământ încă din paleolitic, adică din vremea uneltelor şi armelor de piatră cioplită (s-au găsit fosilele unor animale din această epocă: mamutul şi cerbul uriaş).
Amintim câteva culturi din epoca pietrei cioplite:


• Cultura Dudeşti: unelte de piatră, vase de lut;
• Cultura Baian: clădire cu pereţii pictaţi în interior pe toată suprafaţa cu forme geometrice;
• Cultura Gumelniţa: topoare, răzuitoare de piei, obiecte de podoabă, figurine;
• Cultura Cernavoda: obiecte din ceramică, unelte din corn de cerb, obiecte din bronz.