I.Localizare și structura administrativă
Comuna Niculești este situată în partea de sud - est a județului Dâmbovița, pe DJ 101 B,care face legătura între DN 1 și DN 1 A. Comuna se află la o distanță de 55 km față de municipiul Târgoviște.
Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comunei Niculești se situează între următoarele coordonate geografice: 440 41ʼ 4” N – 250 56ʼ 40” E. Suprafața comunei Niculești este de 2.886 ha cu un număr de 4.436 de locuitori.
Localitatea se compune din punct de vedere administrativ din trei sate:
- Niculești, reședința comunei;
- Movila;
- Ciocănari.
Vecinii comunei Niculești sunt:
- la nord comuna Poienarii Burchii, județul Dâmbovița;
- la sud comuna Crevedia, județul Dâmbovița;
- la est comuna Periș, județul Ilfov;
- la vest comuna Butimanu, județul Dâmbovița.
Căile de acces către comună:
- DJ 101 B: face legătura între DN 1 și DN 1 A prin comunele Butimanu – Niculești (satele Niculești și Movila) – Periș
- DJ 101 A: face legătura între DN 1 A și DJ 101 B prin comunele Sirna – Niculești (sat Ciocănari) – Periș
- DC 159: face legătura între DN 1 A (comuna Butimanu) – DJ 101 A (sat Ciocănari) – DJ 101 B (sat Niculești)
Distanța către municipiile și orașele din județul Dâmbovița:
- Târgoviște 55 km
- Moreni 57 km
- Găești 68 km
- Pucioasa 76 km
- Titu 48 km
- Fieni 81 km
- Răcari 269 km
Distanța către orașe ale țării:
- Buftea 17 km
- București 35 km
- Ploiești 35 km
- Alexandria 121 km
- Brașov 145 km
- Craiova 234 km
- Constanța 264 km
- Sibiu 280 km
- Piatra Neamț 342 km
- Târgu – Mureș 316 km
- Cluj 455 km
- Timișoara 557 km
Distanța față de:
Aeroport Otopeni – 25 km
Autostradă: A1 – 25 km, A2 – 30km, A3 – 20km
Drum național: DN 1 – 17 km, DN 1 A – 4 km
II.Relief
Din punct de vedere geografic teritoriul comunei este situat în zona de contact a Câmpiei Române la o altitudine ce variază între 50 - 80 m, iar principala formă de relief este câmpia.
III.Studiu geotehnic
Geotehnic, teritoriul comunei Niculești poate fi împărțit în două zone mari:
- zone bune de construit fără amenajări speciale (zone depresionare și vioroage care drenează apele la precipitații abundente);
- zone improprii pentru construcții (albiile cursurilor de apă și zone depresionare care devin mlăștinoase la precipitațiile abundente).
IV.Hidrografie
Rețeaua hidrografică este dominată de pârâul „Coadele Snagovului” care traversează comuna prin zona mediană, de la vest la est. Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul județului Dâmbovița. În câmpie, sunt amenajate o serie de iazuri și heleșteie de importanță locală. În teritoriul intravilan apa freatică indicată de nivelul apei din fântâni se află la o adâncime cuprinsă între 3 m și 14 m, iar în lunca râului Dâmbovița apa se ridică până aproape de nivelul solului.
V.Clima
Teritoriul comunei aparține climei temperate cu un pronunțat grad de continentalism, ca de altfel întregul județ Dâmbovița, cu contraste mari de la vară la iarnă, atenuată în parte de unele suprafețe împădurite situate în apropiere (în zona nord - estică a teritoriului administrativ al comunei de-a lungul râului Dâmbovița).
Regimul climatic general este caracterizat de veri foarte calde (medii termice peste 220 C), cu cantității medii de precipitații nu prea importante, în mare parte sub formă de averse, și ierni foarte reci (medii termice în ianuarie sub -20 C), marcate la intervale neregulate de viscole puternice. Temperatura medie anuală se găsește în jurul valorii de 10,50 C, temperatura minimă absolută -320 C și temperatura maximă absolută 410 C.
Precipitațiile prezintă un caracter insular, local. Frecvența anilor secetoși și a perioadelor secetoase este mai mare comparativ cu cea a anilor ploioși și a perioadelor ploioase. Fenomenele de secetă se pot produce pe tot parcursul anului. Astfel în cursul unui an mediu, pot avea loc circa 7 perioade de secetă cu o durată medie de 16 zile. Aceste perioade sunt cele mai frecvente la sfârșitul verii și începutul toamnei. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 568 mm / mp și adâncimea maximă de îngheț este de 0,80 – 0,90 m.
Vânturile dominante în tot cursul anului sunt cele din sectorul nord - estic, cu frecvențe între 25 – 29 % toamna, 22 – 34 % iarna, 26 – 36 % primăvara și 22 – 25 % vara, urmate de cele din direcție opusă, sectorul sud - estic. Aceste caracteristici sunt influențate pe de o parte de relieful zonei (tabular, fără proeminente semnificative), pe de altă parte, de liniile mari de relief din vecinătate.
VI.Solul
Învelișul de la sol este format în cea mai mare parte din solurile zonale reprezentate de cernoziomuri. Solurilor menționate li se asociază diferite faze de eroziune, în general slabă sau modestă cum ar fi cele de la nivelul Câmpiei Române.
Fertilitatea bună a cernoziomurilor și relieful cu pante foarte reduse au determinat folosirea în agricultură pe scară foarte mare a fondului funciar și caracterul predominant cerealier al culturilor, asociat în suprafețele uneori mai mari și alteori mai mici cu caracterul viticol.
Folosirea intensivă a resurselor de sol necesită însă și o serie de măsuri sau lucrări de îmbunatățire funciară: lucrări de combatere a eroziunii solului și a celor de eliminare a excesului de umiditate rezultat în urma precipitațiilor.
VII.Vegetația și fauna
Comuna Niculești face parte din zona silvostepei care se întinde în sudul țării și în toată partea vestică a Câmpiei Române, această zonă cuprinzând specii care rezistă la un climat mai uscat.
Vegetația lemnoasă cuprinde specii de stejar brumăriu, stejar pufos, specii de ulm, iar subarboretul cuprinde specii de gherghinar, măceș și soc.
Speciile ierboase sunt dominate de graminee cu rizomi, leguminoase mezofile și specii de păiuș. În prezent nu se mai întâlnesc suprafețe mari cu pajiști naturale.
Vegetația acvatică și de luncă este constituită din specii de salcii și răchite, plopi, apoi o suită de specii ierboase precum rogoz, la care se adaugă vegetația acvatică de mal, formată din stuf și vegetație submersă – brădiș.
Fauna zonei cuprinde elemente caracteristice câmpiei Române, încadrate în biotipurile de pădure, de pajiște și acvatic.
Fauna de pădure cuprinde mamifere precum veverița, iepurele, lupul, vulpea. Păsările sunt reprezentate de gaiță, diferite specii de ciocănitoare, turturică și specii de fazan.
Fauna de câmp cuprinde specii de mamifere precum rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp, orbetele, iepurele de câmp. Păsările adaptate la câmp sunt: prepelița, dumbrăveanca, dropia.
Fauna de luncă este reprezentată prin păsări de baltă, oaspeți de vară, păsări de pasaj, specii de păsări migratoare - nagâțul.
Fauna acvatică este reprezentată de fauna piscicolă. Printre speciile de pești care populează apele sunt: caracuda, linul, roșioara, crapul.